Calchì volta l'innuvazione vene da prublemi assai chjuchi
Recentemente, a nostra squadra hà lanciatu un novu pruduttu di fette di pollu pronte à manghjà imballate sottu vuotu in una busta rettangulare. Durante i testi interni, avemu nutatu qualcosa d'interessante: postu chì u pruduttu hè sigillatu sottu vuotu per mantene u pollu frescu è sicuru, u pacchettu puderia esse un pocu difficiule da apre.
Invece d'ignurà u prublema, a nostra squadra s'hè pusata inseme è ne hà discuttu da a perspettiva di u cunsumadore. Sè qualchissia hà veramente voglia di u pruduttu ma hà difficultà à apre lu, chì faria ?
Rinuncerebbenu... o pruverebbenu un pocu di più perchè u cibu dentru ne vale a pena ?
À a fine, avemu decisu di migliurà u disignu aghjunghjendu duie bocche di strappo - una in cima è una in fondu. Questa simplice aghjustamentu rende u pacchettu assai più faciule da apre pur mantenendu u pruduttu sigillatu in modu sicuru sottu vuoto.
Per noi, questu hè statu un ricordu chì u sviluppu di u produttu ùn hè micca solu una questione d'ingredienti è di sapori. Si tratta ancu d'ascultà, osservà è risolve picculi prublemi inseme cum'è una squadra.
Calchì volta un picculu cambiamentu di cuncepimentu pò fà una grande differenza in l'esperienza di u cunsumadore.
È dinò suscita una quistione interessante:
Quandu vulete veramente pruvà un pruduttu, ma l'imballu u rende un pocu difficiule, rinunciate o l'aprite quantunque perchè ciò chì hè dentru vale a pena?
Credemu chì se u pruduttu in l'internu hè abbastanza bonu, a ghjente vorrà sempre scoprelu.












